Misiune, viziune, valori, obiective, public ţintă, alumni, parteneri, logo, culori, site, comunicare internă şi externă şi multe alte elemente au fost puse sub lumina reflectoarelor în întâlnirea de sharing cu tema branding organizaţional. De ce? Pentru că în mintea noastră (Adriana, Alexandra, Andreea, Cip, Cristina, Dana, Laura, Maria , Olivia, Răzvan, Vali, Bianca , Raluca, Andrei, Elena și cu mine) pare să aibă legătură cu brandul.

Fie că o organizaţie îşi construieşte sau nu un brand, Raluca e de părere că un brand există oricum: “Brandul există. Dacă nu ai ascultători sau oameni care ascultă de tine, atunci înseamnă că nu ai imagine”. De aici a pornit o discuţie foarte interesantă despre diferenţa dintre imagine şi brand. Brandul este suma percepţilor venite din interacţiunile pe care o persoană le are cu acel brand. Ce se va întâmpla cu brandul unei organizaţii dacă imaginea web-site-ului se va schimba de 3 ori într-un an iar aceste schimbări nu sunt conectate în niciun fel? Cel mai probabil acel brand nu se va consolida.

Brandul unei organizaţii este alcătuit din elemente precum cultura organizaţională (misiune, viziune, valori), identitate vizuală (simboluri, culori, logo, fonturi), stil (limbaj, ton, personalitate) şi toate acestea trebuie conectate şi transmise .

“Un brand puternic este precum un tren care atunci când întâmpină un obstacol încetineşte dar continuă să meargă, pe când un brand mic este asemenea unui automobil, care dacă a întâmpinat un obstacol cel mai probabil se va opri” ne explică Andrei, printr-o metaforă colorată, diferenţa dintre un brand bine construit, puternic şi un brand mic, instabil. Şi dacă exemplul anterior nu a fost suficient pentru a înţelege această diferenţă, propun un exercițiu de imaginație:

Să ne gândim la McDonald’s – brand puternic versus shaormeria din colţul străzii. Ce s-ar întâmpla dacă o persoană care stă lângă tine, fie la Mc, fie la shaorma ar spune despre produsele acestora că sunt stricate sau expirate? Ai rămâne la coadă să comanzi în continuare un Mc Puişor? Dar shaorma?

Când în discuţie apare aspectul construirii unui brand sau procesul de rebranding etapele ne sunt prezentate prin 2 studii de caz de rebranding ale organizaţiei Club LMT şi al organizaţiei Advice.

Rebranding-ul celor de la Advice a început acum 1 an şi startul a fost dat printr-un Audit de brand – este o cercetare care se face înaintea începerii unui proces de rebranding pentru a determina unde se află brandul în prezent şi ce trebuie făcut în viitor. Cercetarea a fost destul de amplă şi a durat 5 luni. A fost realizat un chestionar (acesta a fost unul dintre instrumentele folosite în cadrul auditului de brand), la care au răspuns membrii, studenţii, participanţii, alumnii, au fost interviuri cu speakeri, cu fondatorii organizaţiei, practic, s-a încercat să se ajungă la toţi actorii care sunt influenţaţi şi influenţează organizaţia şi au proiectat ce înseamnă acum Advice pentru cei care formeză, de fapt, organizaţia, membrii.

După atât de multă muncă a ieşit un rezultat pe măsură… Raport de audit de 100 de pagini. Raportul de audit a fost rezultatul auditului de brand. Rezultatul procesului de rebranding a fost o nouă identitate verbală (nume, viziune, misiune, valori, atribute de brand, slogan, esenţa brandului, etc.), o nouă identitate vizuală şi o strategie de dezvoltare a brandului pe viitor, toate acestea au fost puse într-un document care se numeşte Ghidul brandului Advice.

Odată ce îţi asumi că există un brand pentru organizaţia ta întrebarea este ce vei face de acum înainte? Brandul necesită energie investită şi atenţie maximă. Fiecare element, fie el identitate vizuală sau identitate verbală trebuie să fie legate de brand.

Una din concluziile acestei întâlniri a fost că multe din organizațiile prezente aleg să-și transmită propriul brand prin intermediul proiectelor pe care le desfășoară.