was successfully added to your cart.

Ioana Lungu, studentă în anul 2, este foarte pasionată de ZeroWaste. Constant face mici ajustări în modul în care își trăiește viața pentru a avea un impact negativ cât mai mic asupra planetei prin cât mai puține obiceiuri „liniare”. De aici și titlul articolului, ZeroWaste făcând parte din conceptul de economie „circulară”. Pentru că e nevoie de noi toți să facem asta, Ioana vrea să creeze cât mai mult awareness despre cum să produci cât mai puțin gunoi în oamenii din jurul ei, și face asta cu pași mici, dar siguri pe pagina ei de instagram, iar în UA a creat un grup de învățare despre ZeroWaste. Am rugat-o să ne povestească despre procesul prin care ea a ajuns unde este acum, și cum a reușit să se dezvețe de obiceiurile pe care le avea de o viață.

 

Pentru mine dezvăţarea are mai multe părţi şi vine cu frustrare şi cu mult entuziasm. Îmi propun să mă dezvăţ de tiparele care îmi dau bătăi de cap pe termen lung şi să le înlocuiesc cu obiceiuri şi practici sănătoase.  Unde am simţit că am adus dezvăţarea în viaţa mea foarte conştient a fost pe procesul zero waste.

„Declanşator”: descopăr o problemă/un concept.

Prin 2016 îmi plăcea să mă uit la TedTalks, mai ales atunci când simţeam că n-am prea fost productivă. Într-o zi, următoarea sugestie dată de YouTube a fost Ted-ul lui Lauren Singer, o new yorkeză care şi-a strâns T O T gunoiul din ultimii trei ani într-un s i n g u r borcan. M-am uitat la toate clipurile cu Lauren şi într-adevăr, era pe bune: nu aruncase nimic la gunoi şi impactul ei era un singur borcan din sticlă cu capac argintiu.

Partea 1: mă uit la ce tipare am în raport cu zero waste.

E foarte uşor să cumperi de la Mega o pungă de plastic cu linte. E mai simplu să pui toate cumpărăturile într-o sacoşă de plastic decât să-ţi aminteşti să-ţi pui una de bumbac în ghiozdan înainte să pleci. E la îndemâna tuturor să cumpere o periuţă de dinţi de la Colgate, şampon Head&Shoulders şi săpun lichid de la Nivea. Se găsesc la orice market, sunt ieftine şi ştii despre ele că-s bune pentru că se face reclama la tv.

Aşa că eu mergeam pe principul de „e la îndemână”, fără să-mi dau seama. Ca să nu mai zic că n-aveam antrenată gândirea asta „macro” şi nu-mi picase fisa să mă uit la cum afectează pe termen lung planeta faptul că eu arunc la ghenă un sac menajer negru.

Eram pe fugă, cumpăram repede ca să ajung acasă să lucrez, mergeam rapid dintr-un loc într-altul, nu-mi luam timp pentru a fi prezentă.

Tipare: mă grăbesc (unde?), aleg varianta mai uşoară, vreau să-mi eficientizez timpul, n-am răbdare, dacă toată lumea le foloseşte e ok să le folosesc şi eu.

Partea 2: înţeleg mai bine conceptul.

Am început să înţeleg de ce e mai bine să-ţi faci singur deodorantul: pentru că cele din comerţ au ingrediente nocive pentru piele. La fel şi produsele de curăţat. Şamponul. Săpunul. Totul se reduce la a citi ingredientele. Dacă sunt prea multe, dacă nu le poţi citi, cel mai probabil nici n-ar trebui să le cumperi.

Am înţeles de ce e mai bine să eviţi plasticul, de ce e inutil să pui bananele în plastic (pentru că hei, au deja un strat care le protejează se cheamă COAJĂ şi wow, toate fructele şi legumele au nebunia asta de coajă pe care nu-i nevoie s-o acoperim cu plastic), de ce e mai fain să-ţi faci tu singur soluţiile pe care le foloseşti acasă (pentru că hei, ai grijă ce ingrediente pui, le ştii, sunt naturale, sunt bune pentru pielea ta, te poţi juca cu ele, devii mai conştient).

Am înţeles că majoritatea produselor din comerţ folosesc ulei de palmier şi că eu, cumpărând atât de des 7days, Tortitzi, Oreo, Nutella, Bake Rolls, distrug încet-încet habitate naturale.

M-am uitat la documentare (The True Cost, Cowspiracy), am citit articole de pe blog-uri zero waste (trashisfortossers, goingzerowaste, thekindplanet), am căutat TedTalks, podcasturi, mi-am făcut liste (ce am nevoie pentru bucătărie – burete din lufă, prosoape din bumbac, sau pentru baie – periuţă de dinţi din bambus, pastă de dinţi pudră şi fără fluoride).

Partea 3: adaptez ce-am învăţat la stilul meu de viaţă.

Sunt câteva lucruri care au fost greu de implementat (cum ar fi să-mi gătesc mai des), altele pe care n-am reuşit să le implementez (să-mi fac singură produse de curăţat), unele au fost uşoare (să renunţ la machiaje sau să-mi cumpăr absorbante reutilizabile).

A fost cu frustrări, cu certuri în piaţă legate de încălzirea globală, cu certuri cu părinţii, cu pierderea răbdării, dar a fost şi cu entuziasm, de la mirosul de lavandă atunci când foloseam orez şi ulei esenţial ca odorizant de cameră, de la gustul primei limonade băute cu paiul reutilizabil, de la dimineţi petrecute gătind cartofi dulci la cuptor cumpăraţi de la Mega când doamna de la casă mi-a zis „aaa, sunteţi eco!”.

Acum e natural să citesc ingredientele produselor pe care le cumpăr, e ok să am cel puţin o sacoşă de bumbac mare şi vreo trei mici în ghiozdan, să port după mine tacâmuri, să car bananele în mână până acasă, să merg cu caserole pentru a-mi lua linte şi smochine la vrac din piaţă.

Pasul 4: follow-up.

În ceea ce priveşte zero waste, e un întreg proces care continuă. Nu cred că poţi atinge „absolutul” , mai ales în Bucureşti. Încă mai cumpăr plastic, reciclez, încă experimentez cu creme şi produse de curăţenie, e un proces pe termen lung, care simt că m-a făcut un consumator conştient, un mic master chef, un guru al brandurilor eco-friendly.

Şi fix asta e partea cea mai faină: că nu se termină. În fiecare zi pot învăţa ceva nou, ba descoperi că pot face „folie” reutilizabilă din ceară de albine, ba descopăr că laptele de migdale are nevoie de mult mai multă apă pentru procesare decât laptele de orez sau de soia.  

Ce îmi propun să fac nu e să-i forţez pe cei din jurul meu să adopte acelaşi stil de viaţă, mai degrabă îi încurajez şi acum te încurajez şi pe tine să te uiţi doar la pattern-urile tale de consumator. Sunt ele sustenabile pe termen lung? Fac rău la o scară mai largă?

Natura e casa noastră, ne susţine şi ne oferă tot ce avem nevoie, haidem doar să avem un pic mai mare grijă de ea, dezvăţându-ne de tiparele preluate fără să le contestăm.

 

Înscrie-te la neswletter-ul despre dezvățare din aprilie pentru a învăța cum să fii mai stăpân pe alegerile tale. Mai multe detalii în acest link.