Pentru unii octombrie este prima lună de studenție..pentru alții este Prima Recrutare! HRici mai mari sau mai mici s-au adunat să împărtășească despre sistemul de selecție din organizațiile unde activează în prezent. Folosind mind map-ul fiecare a încercat să își structureze sistemul de selecție. Apoi, am subliniat punctele tari sau dilemele/provocările pe care le-am întâmpinat și pe care le-am pus pe masa de discuție de mai târziu. Uitându-ne la toate lucrurile care ne ies bine sau mai puțin bine am decis să ne concentrăm atenția asupra modalității în care utilizăm resursele la noi în organizații în perioada recrutărilor. Fie că e vorba de cum implicăm membri, câți studenți recrutăm, câte materiale folosim sau cât timp ne ia să luăm decizii la fiecare etapă de recrutare am reușit să evidențiem probleme mai mici, cărora le-am găsit cauze și soluții sau cel puțin ne-au pus pe gânduri.
Provocările pe care le întâmpinăm în procesul de selecție sunt cel mai greu de trecut pentru că implică subiectivismul celor care recrutează. Am mai descoperit și faptul că deseori se pune accentul pe competențe nepotrivite și de multe ori acestea nu sunt cuantificabile și definite în detaliu în funcție de ceea ce căutăm la candidatul nostru. Așa că, niște criterii mult mai clar subliniate și clarificate împreună cu echipa de selecție s-ar putea să reducă din timpul petrecut în discuțiile interminabile despre pe cine alegem să trecem sau nu în următoarea etapă de selecție.
La sfârșitul unei luni de distracție, joculețe, petreceri tematice, training-uri, avem o mulțime de boboci impresionați și energici și…o echipă de selecție care se gândește doar la vacanța de peste câteva săptămâni. Care e problema aici? Suprasocilitarea acelorași oameni. Ei stau la stand, ei fac materiale de promovare, ei dorm două ore și apoi merg la un interviu. Aici am plecat cu o soluție și niște teme de gândit și de promovat mai departe la noi în organizații. Hai să stabilim un maxim de ore pe zi în care un om să fie angrenat în proiect și apoi să ne uităm atent în organizație să vedem dacă nu cumva mai sunt oameni care ar putea să facă selecție. Până la urmă niciunul dintre noi nu s-a născut cu competențe de intervievator și cu toții suntem aici pentru a învăța.
Ei bine, dilema cea mai mare din această primă întâlnire de Sharing a fost..Care e motivul pentru care ne punem un target de ordinul sutelor atunci când noi începem să promovăm recrutarea? De ce oare nu ne limităm la un număr fix din prima ședință și ne concentrăm atenția asupra mesajului și campaniei de promovare care să fie la țintă pentru cei care vor rămâne în final?
“Share your knowledge. It is a way to achieve immortality.” ― Dalai Lama XIV
