Alături de Ana Răducanu, Community Host @Restart Edu, Silvia Floarea, founder @Learnity, Emi Beteringhe, President @ARDOR Muntenia și Alex Ghiță, Founder and President @Educativa, studenții alternativi au avut o discuție aprinsă despre educație pentru transformare și nu numai.
„Unul dintre rolurile foarte importante ale educației, cred eu, este de a crea cetățeni care să susțină și să apere democrația” spune Emi. „Toate sistemele de educație ar trebui să aibă un scop, unele sunt articulate în documente scrise. De obicei e articulat cel de a forma oameni pentru piața muncii.”
„Marea problemă a sistemului educațional din România este că e inerțial. Mare parte e datorită ciclurilor foarte lungi (12 luni, 4 ani, 12 ani) – frecvența de iterație este foarte mică și e foarte greu să schimbi ceva.”
S-au adus în discuție și cele 3 mari probleme ale sistemului educativ românesc: finanțarea (media investițiilor în educație în Europa este de 5,5% PIB, iar în România nu a depășit niciodată 4% și nici măcar acest procent nu este bine administrat), resursele umane (majoritatea profesorilor nu sunt bine pregătiți, optând pentru aceasta meserie ca un back-up, în cazul în care sunt refuzați pentru alte job-uri) și managementul (personalul nu este pregătit să administreze). Toate acestea în ciuda Pactului național pentru educație, semnat în 2008, care prevede „alocarea bugetară anuală, a minimum 6% din PIB pentru educaţie şi a minimum 1% din PIB pentru cercetare”.
„În următorii 15-20 de ani se va întâmpla o furtună și structurile de acum nu vor mai rezista. Oamenii care construiesc acum sisteme mai adecvate vor avea șanse, pentru că sunt din ce în ce mai mulți oameni care se bazează pe autenticitatea lor, pe ceea ce știu să facă și mai puțin pe sisteme” ne spune Alex. „Oamenii nu mai au nevoie de diplome.”
Silvia este optimistă în ceea ce privește educația, pentru că „apar din ce în ce mai multe inițiative, cel puțin ideea de școli democratice devine din ce în ce mai cunoscută. Într-un viitor nu atât de îndepărtat vor începe din ce în ce mai multe inițiative să prindă contur.”
„E atât de complexă problema educației”, spune Ana, „pentru că sunt o grămadă de probleme care nu au o soluție unică. Eu cred că ar trebui să fim din ce în ce mai mulți care să ne asumăm această responsabilitate pentru educație. De obicei ea apare când avem copii și abia atunci ne punem problema.”
Când o să fim din ce în ce mai mulți ca să ne asumăm această responsabilitate, fără să așteptăm să fim părinți sau miniștri?
Un lucru este cert: sistemul clasic de educație răspunde la niște nevoi de acum mulți ani, iar la noi nu se mai pune problema „ce impact ar trebui să aibă sistemul educațional?” (indiferent dacă vorbim la nivel individual, sau la nivelul societății).
Sistemele alternative nu pot deveni de masă. „Cred foarte tare în ele”, spune Emi, „dar nu poți face un astfel de sistem național, deoarece costul per elev este enorm. Sistemul de masă este rentabil din punct de vedere financiar, dar cu siguranță se pot face și acolo îmbunătățiri masive.” Cu toate acestea, Alex susține că „există bunuri publice și bunuri private, iar educația este un bun semi-public.”
„Educația ar trebui să ne pregătească să creăm o altă societate. Eu cred că pentru mine, sensul vieții este progresul. Cum se întâmplă? Prin educație, într-o variantă sau alta” încheie Ana discuția „Cât de mișto ar fi dacă prin educație am putea să aducem la nivel de individ capacitatea de a învăța, la mare artă? Cât de mișto ar fi dacă am începe să învățăm colectiv, să construim comunități formate din cetățeni care învață?.”
Mircea Grecescu, Digital Marketing Executive@Philip Morris international, Billy Duagi, Jr. Product Manager @Bitdefender, Simona Dincă – Partner Digital Communications & Team Leader @HP le-au povestit studenților despre Tehnologie și Comunicații.
Astăzi tehnologia joacă un rol foarte important în societate: de la volumul de informații utile pe care le găsim până la unirea oamenilor pentru un scop comun. Zeci de campanii s-au construit pe nevoile oamenilor de a aparține unui grup sau de a lupta pentru o cauză.
Cu toate acestea, multitudinea informațiilor nu ne ajută de fiecare dată să ne formăm o opinie proprie, sau chiar o identitate, pentru că dacă în domeniul educației frecvențele iterațiilor erau foarte mari, aici frecvențele de schimbare sunt de ordinul secundelor. Informația se schimbă din moment în moment, iar tehnologia evoluează din ce în ce mai repede, tocmai de aceea este foarte important ca oamenii să fie educați pentru a o folosi.
Totodată studenții au adus în discuție și un top al trendurilor din tehnologie:
- Internet
- Artificial Intellingence
- Algoritmi
- Wearables
- Big data analytics
- Crowd funding
- Smart Cities
Mihnea Zamfir, Senior Consultant @BDO, Răzvan Crișan, Founder @Asociatia ORICUM si Co-founder @Shorts Up, Horațiu Țicău, Business Developer @UA, Alex Mircea Dăscalu, Head of German Desk @Deloitte au fost cei care le-au vorbit studenților despre Business.
După ce toți studenții au definit printr-un cuvânt antreprenoriatul, a venit și rândul invitaților să dea propria lor definiție. Concluzia a fost că antreprenoriatul este „un exercițiu de a fi autentic, de a-ți lua energia din ceea ce faci”, sau „antreprenoriatul este să faci ce îți place cu oamenii de lângă tine, să lași ceva în urmă, să ai impact.”
Domeniul este unul mare și nu avem cum să le știm pe toate, tocmai de aceea trebuie să găsim oamenii care să ne completeze, pentru că numai așa putem construi ceva, iar la finalul zilei să fim mulțumiți de ce am reușit să facem.
România este un mediu excelent pentru antreprenorii feroce care sunt gata oricând să lupte pentru ideea lor. Cu toate acestea, ar trebui să existe mai multe firme de „venture capital”, pentru că lipsa de fonduri este unul dintre motivele pentru care se blochează ideile bune.
O altă problemă în România ar fi cultura și educația anteprenorială, care din păcate nu există, tinerii neavând o cultură sau o educație antreprenorială corectă. Încă din liceu și facultate ar trebui să obțină informații relevante pentru începerea unei afaceri, nu formule și modele vechi de business.
„Peste câțiva ani poate că antreprenoriatul nu va mai fi o chestie cool, ci un mijloc de supraviețuire și de a-i ajuta pe cei din jur.”
La început nu este ușor, uneori trebuie să facem un compromis ca să fie bine mai târziu. Există, evident, și riscuri, însă dacă nu ni le asumăm, nu avem de unde să știm dacă acele riscuri vor fi, de fapt, oportunități, nu pierderi.
Pentru a porni o afacere pare simplu: se pleacă de la o idee. Pe baza ideii se dezvoltă un plan strategic ce are în spate metodologii de business. Dar până la finalizarea planului este nevoie de o analiză a pieței, a concurenței, a punctelor de diferențiere, etc. „Punctul critic este alegerea target-ului, adică segmentarea pieței.”
Pe lângă modelul de business, este important să investim în design și în identitatea afacerii. Calitatea produsului este cea care vorbește în mod direct despre business-ul tău, la fel ca și modul în care se întâmplă lucrurile. Totodată, povestea din spatele business-ului oferă un plus afacerii.
