La celebrarea a 100 de ani de CIPD – Chartered Institute of Personnel and Development, în cadrul evenimentului “The Future of Work. The future of organisations” s-a pus pe masă un subiect puternic, al cărui moment poate că trebuia să apară de mult: cum construim o organizaţie cu mintea limpede, fără organigrame şi tabele, fără valori de pus doar în ramă, cu atenție autentică către stakeholderi și maparea acestora.
Naomi Stanford – Lead Organization Design în cadrul NBBJ ne-a introdus în prima parte a evenimentului pregătit de HR Enterprise în ceea ce va avea să însemne viitorul – nu a venit cu imaginea de prezicător, ci cu gramul de înţelepciune ce îl poate avea un om cu experiența sa în ceea ce privește lumea şi viitorul. Printre lucrurile pe care ea le-a numit ”presupuneri rezonabile” se numără și aspecte legate de:
- noi locuri de muncă şi competenţe pe măsură
- relaţia de “colegialitate” cu un robot sau interfeţe robotizate 100% (Ex: citizenM – un complex hotelier ce deja aplică tehnologia în toate formele ei)
- noi metode de producţie – imprimarea 3D fiind cu adevărat revoluţionară pentru acest moment
- eliminarea activitaţilor de rutină şi de manipulare a datelor
- eliminarea pieţelor emergente
Posibilul şi imposibilul, atunci când vorbim despre un viitor deloc îndepărtat, au adus în discuţie subiecte puternice pentru România: ce se întâmplă cu pregătirea educaţională a viitoarei forţe de muncă, ce presupune shiftul către antreprenoriat (regăsit în ADNul generaţiei X), cum abordăm reprofesionalizarea sau utilizarea înţeleaptă a capitalului uman îmbătrânit în relație cu digitizarea.
Temele au fost ţinta perspectivelor regăsite în panelul din jurul prânzului – panel la care au participat:
- Delia Sofonea cu perspectiva mediului telecom, HR Business Partner,
- Iuliana Stan cu perspectiva consultantului de cultură organizaţională cu aproximativ 200 de studii de diagnoză la activ pe piaţa organizaţiilor din România,
- Virginia Oţel cu experienţa din piaţa financiară,
- Naomi Stanford aducând perspectiva designului organizaţional în conversație.
Sala a participat activ cu întrebări de interes atât pentru perioada imediat următoare, cât şi pentru următorii 10 ani privind evoluția pieței forţei de muncă din România. De ce vor ajunge lucrurile să se întâmple într-o anume manieră, ce putem face pentru ca îmbătrânirea populaţiei şi creșterea șomajului în rândul tinerilor să scadă, unde este locul designului organizaţioal şi când e nevoie de acesta au fost puncte ce au legat sala într-un dialog bogat şi cu perspective de legal, etică, date statistice la nivel european, mediu şi contexte demografice variate.
În cea de-a doua parte a zilei, workshopul cu titlul “Organizational Design” ne-a pus la treabă pentru a înţelege care sunt competenţele necesare în procesul de proiectare de design organizaţional, ce instrumente şi strategii pot fi folosite, cum se atrag oamenii potriviţi pentru a asigura susținerea necesară implementării unui astfel de proiect, care sunt întrebările potrivite şi cum transformi ascultarea activă într-un liant de susţinere puternică între business şi organizaţia ca ansamblu.
Am plecat încrezătoare de la acest eveniment. A fost încurajator să găsesc atâția oameni interesați de subiectul care mă preocupă și pe mine. A fost energizant să îmi confirm că treaba pe care o fac alături de colegii din Universitatea Alternativă ține cont de trend-urile și principiile dezbătute și prezentate în cadrul conferinței: de la preocuparea pentru a construi un sistem educațional care înglobează practici de viitor precum gamificarea experiențelor de învățare sau Design Thinking, dezvoltarea de noi competențe și a susținerea ADN-ului antreprenorial, a tehnologizării și adoptarea producției prin metode 3D în cadrul comunităților de practici pe care le dezvoltăm.
Abia aştept un follow-up după un asemenea subiect şi studii de caz tot mai numeroase ce se vor dezvolta ca urmare a unor implementări puternice pe tema designului organizaţional şi în România.
