În CROS Camp, am avut o primă întâlnire în care am discutat despre abordarea principalelor teme de interes ale participanţilor programului New Media School. Ştim toţi povestea cu număratul bobocilor, dar cum facem să îi numărăm pe cei mai buni şi cum comunicăm către aceştia ce are organizaţia de oferit?

Din dorinţa de a face o întâlnire de Sharing înainte de startul campaniilor de Recrutare, am decis să organizăm una la sfârşitul lunii august. 4 ore ne-am consultat și am discutat plecând de la următoarele întrebări:

1. Care sunt lucrurile pe care studenţii le caută de fapt atunci când îşi aleg o organizaţie studenţească?
2. Care este legătura dintre durata unei campanii şi succesul acesteia?
3. Care sunt etapele unei campanii de recrutare?
4. Care sunt resursele necesare unei campanii recrutare?
5. Care sunt problemele care au apărut/pot apărea în timpul unei campanii de recrutare?

Şi aşa am ajuns să căutăm variante de răspuns.

Primul brief.

Faci parte dintr-un ONG care dezvoltă programe de protejare a mediului. Sunteți în fața unui an foarte important pentru organizația voastră. Proiectele lansate anul trecut au crescut foarte mult iar anul acesta vă gândiți să implementați și altele noi. În prezent foarte multe persoane din media vă urmăresc activitatea, deci nu este loc de greșeli de comunicare. În acest context, trebuie să recrutați persoane cât mai competente, compatibile cu profilul ONG-ului vostru.

Temă.

Aveți la dispoziție 20 de minute să concepeți o strategie globală a campaniei de comunicare pentru recrutarea noilor voluntari. Definiți care sunt principalele etape, sub-etape și schițați o planificare a lor, din punctul de vedere al timing-ului, al resurselor implicate.

Am sintetizat procesul unei campanii de recrutare, cu următoarele etape componente :

1. Analiză. Mediu. Nevoi de pe piaţă
2. Definirea scopului. Definirea obiectivelor precise
3. Definirea resurselor : umane, financiare, logistice, timp
4. Definirea targetului : profil, număr de persoane recrutate
5. Strategia campaniei de comunicare

a. Ideea strategică : Trăsătura unică a ONGS-ului din care facem parte
b. Ideea creativă : Ce beneficiu comunicăm
c. Ideea execuţională: Sub ce formă comunicăm, modul în care arată ideea noastră pe diferite canale, conţinutul

6. Planificarea campaniei pe diferite medii de comunicare
7. Implementarea
8. Evaluarea

Al doilea brief. ☺

Ești student și anul acesta te-ai hotărât să intri în ONGS-ul pe care-l urmărești de când ai început facultatea.

Temă.

Realizează un flyer prin care să te vinzi cât mai bine în fața ONGS-ului respective. Ai apoi 10 secunde la dispoziție sa îl prezinți și să convingi recruiterul să te accepte.

Pornind de la idea că este dezirabil să creăm campanii de promovare, care să pună accentul pe knowledge, experience sau emotion am concluzionat că este de preferat ca acestea să fie puternice în cel puţin două dintre cele trei zone prezentate mai sus, dar să o includă într-o oarecare măsură şi pe cea de-a treia.
Apoi am încercat să răspundem la întrebarea : «În care dintre cele trei zone se încadrează fiecare flyer din cele create mai devreme? » Am observat că unii au fost mai mult raţionali când au creat flyere despre ei, alţii mai emoţionali, iar alţii le-au îmbinat pe toate trei.

Am răspuns, pe rând, care dintre cele trei părți predomină în comunicarea fiecărei asociații:

Diana și Teo (ASPSE) : În ASPSE se merge mai mult pe knowledge, încă de când au cunoscut asociaţia. Partea profesională este foarte puternică şi este ceva integrat în majoritatea campaniilor, se pune accentul pe promovarea câştigului de cunoştinţe. Astfel, studenţii se identifică mai mult cu partea de knowledge.

Pe Raluca (AEGEE) nu a atras-o site-ul organizaţiei, ci faptul că e o asociaţie multidisciplinară, cu posibilitatea numeroaselor experienţe în străinătate. Diferenţiatorul AEGEE este asemănător cu ” unitate în diversitate”.

Cristina (ASER) : ASER este văzută că asociaţia pentru studenţii economişti. Ar putea lucra mai mult pe partea de knowledge, sunt mai puternici pe emotion şi experience. A aplicat pentru că ştia de la colegele ei de grupă ce se face în ASER, iar oamenii transmiteau emoţie, prietenie, deschidere. Awareness-ul ASER este axat pe partea emoţională, umană, dar şi pe ideea de experimentare.

Dana (DAfi) a intrat în DAfi pt că a fost organizaţia care a făcut-o să se simtă cel mai bine la interviu (elementul diferenţiator pentru ea). Este dezvoltată partea emoţională, fiind puţini se cunosc foarte bine şi sunt prieteni. Plus şi pe partea de experience – ai ocazia să fii PM din primul an.

Cătă (ASJC) : ONGS-ul a fost creat ca să se cunoască mai bine (acum 4 ani). Pe cei care intrau îi atrăgea experienţa celor mai mari şi proiectele internaţionale. În ONGS-uri nu trebuie să luăm numai oameni buni, ci mai ales pe cei care au potenţial să se dezvolte o dată cu asociaţia.
Adi (SiSC) : faptul că era sediul în facultate creştea partea emoţională, relaţiile de prietenie (consolidate în pauze), dar l-a atras partea profesională.

În fiecare organizație, unul dintre cele 3 nivele are pondere mai mare, de aceea unele organizații sunt percepute ca fiind locul prieteniilor, altele ca fiind locul profesioniștilor. Am concluzionat astfel că în fiecare organizație balanța se înclină în funcție de nevoi şi atitudine.

După aproape 4 ore pline, prima întalnire de Sharing 2011-2012 s-a încheiat cu câteva sugestii şi recomandări de bună practică. Nouă ne rămâne să fim cu urechile ciulite în perioada ce urmează, iar vouă, ongs-iştilor vă rămâne sarcina de a face campanii de promovare ale recrutărilor convenţionale sau neconvenţionale, offline sau online, creative şi isteţe.

Spor din partea echipei New Media School.