Anul acesta, Universitatea Alternativă a început luna martie cu un Learning Day – o doză de informații practice, numai bună pentru primăvară. Și dacă tot a fost 1 martie, căsuța și-a întâmpinat studenții și invitații cu flori, mărțișoare și bomboane (un mic dejun foarte bogat în ciocolată, de altfel). Ziua a fost structurată în 3 sesiuni a câte 3 ateliere desfășurate în paralel, pe teme diverse, de la vânzări, la comunicare, leadership și educație. Eu am participat la trei ateliere:
Cine sunt eu în vânzări? cu Olga Oltean
La atelierul Olgăi am ajuns din curiozitate, pentru că mi-a atras atenția o frază din descrierea lui: “Atelierul este despre Cine sunt eu… în vânzare și cum eul momentului actual impactează relația de vânzare.”
Am început cu un scurt exercițiu, prin care fiecare echipă trebuia să scrie un anunț de recrutare a unui om de vânzări, cu enumerarea abilităților și competențelor pe care noi le considerăm a fi importante în această meserie. Cum percepția generală asupra oamenilor care lucrează în domeniu este că sunt agresivi, a fost foarte interesant să vedem că, de fapt, cel mai important atu al acestora ar trebui să fie abilitățile de comunicare (inclusiv ascultarea activă).
Astfel, procesul de vânzare ar trebui să vizeze stabilirea unei legături autentice cu un posibil client. Iar acest lucru se întâmplă numai dacă omul de vânzări renunță la discursul standard de vânzări și se concentrează pe nevoile concrete ale celui din fața sa.
Mă așteptam să aud lucruri despre tehnici și instrumente de vânzare, dar atelierul Olgăi a fost despre autocunoaștere și pasiune pentru oameni, două ingrediente care fac, de fapt, diferența în acest domeniu.
Storytelling în Marketing și Publicitate, cu Sorin Trâncă
Sorin ne-a vorbit despre relația oamenilor cu poveștile și rolul acestora în publicitate și marketing: “Oamenii țin minte emoțiile, nu faptele”. Așa că povestea spusă de un brand ar trebui să creeze emoții autentice.
Pentru a face asta cu succes, e nevoie, în primul rând, de o bună cunoaștere a clienților cu care discutăm. De aceea, Sorin ne-a recomandat să ne împrietenim cu cifrele, chiar dacă slujba noastră e una cu caracter creativ: studiile de piață sunt unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le avem la dispoziție. Făcută cum trebuie, cercetarea premergătoare oricărei campanii ne permite să ne punem în locul consumatorului și să descoperim care e cea mai potrivită poveste pentru el.
După cercetare, vine procesul efectiv de creație, în care cea mai prețioasă resursă de care dispunem e timpul. El permite sedimentarea ideilor și evaluarea lor. De asemenea, acest proces ascunde câteva capcane: cea mai „periculoasă” e „îndrăgostirea de propriile idei”. Mai sănătos e să ne îndrăgostim de modul în care lucrăm. Așa putem învăța, în timp, cum să separăm ideile bune de cele proaste (de exemplu, ideile proaste sunt cele care ne plac cel mai mult – acesta e primul semn că nu ne-am pus, de fapt, în locul consumatorului și continuăm să ne raportăm la experiența personală).
Și aici e nevoie de autocunoaștere: sugestia lui Sorin a fost să analizăm puțin care a fost povestea noastră preferată din copilărie. Ea ne poate spune multe lucruri despre cine suntem și, mai ales, care sunt tendințele sau credințele care pot afecta, la un moment dat, modul în care trăim și lucrăm.
User Experience Design, cu Carmen Ruse
În general, oamenii cred că User Experience Design se aplică doar procesului de construire a unui site. Lucrurile stau însă cu totul altfel: principiile sale trebuie folosite în contexte diverse, de la procese de învățare, la servicii și produse concrete. Așa, ne asigurăm că oamenii care iau contact cu produsul nostru (oricare ar fi el) nu întâmpină dificultăți în folosirea lui și dispun de toate informațiile de care au nevoie.
Așa că acest produs ar trebui să aibă 3 atribute clare: să fie util (useful), utilizabil (usable) și dezirabil (desirable). Pentru a deveni util, e nevoie ca dezvoltatorii să știe, în detaliu, care sunt toate momentele prin care trece user-ul. De aceea, faza de testare cu useri reali e foarte importantă – în acest fel, toate problemele sunt semnalate din timp și pot fi corectate. Evident, e nevoie de cunoașterea clară a utilizatorului, pentru a evidenția acele calități ale produsului care răspund direct și clar nevoilor sale. Și modul vizual de prezentare este important – trebuie să fie atractiv și dinamic, nu încărcat sau greoi.
„Ideile revoluționare” nu sunt potrivite în toate contextele: exemplul dat de Carmen a fost un câmp de log in, care era prezentat într-o manieră diferită de cea cu care ne-am obișnuit (câmpurile pentru mail și parolă nu erau evidențiate, iar utilizatorii nu intuiau că pot da click pentru a introduce datele). Uneori, pentru a asigura o experiență mulțumitoare, e bine ca produsul să păstreze acele trăsături cu care utilizatorii sunt obișnuiți.
La final, am făcut un mic exercițiu care a vizat trecerea unor produse/servicii familiare nouă prin filtrele de mai sus. Așa, am descoperit mici hibe în modul lor de funcționare și am reușit să propunem soluții de îmbunătățire a acestora.
Pentru mine, pe lângă informațiile practice și exemplele concrete, ultimul Learning Day a stat sub semnul autocunoașterii, pe de o parte, și al empatiei, pe de altă parte. Mi-a devenit mai clar ca niciodată că, în lucrul cu oamenii (orice ar presupune asta), ele nu merg niciodată separat și că rezultatele muncii tale nu se contorizează doar în cifre, ci și în legături autentice cu cei din jur.
