Niciodată nu e prea târziu să investeşti în tine şi să îţi împlineşti visul

Am aflat de UA acum aproximativ doi ani. Colega mea de atunci, Cătălina Contoloru, povestea cu patos despre lucrurile mişto pe care le făcea în CROS şi vedeam pe zi ce trece ce idei minunate aduce în compania şi în departamentul în care lucrăm împreună. Într-o zi, ieşind cu departamentul la cină, am rugat-o să îmi povestească mai multe din ceea ce făcea ea acolo: coaching, mentorat, autonomie în învăţare etc.

Mi s-a părut foarte interesant şi am rămas cu gândul că eu nu voi putea trăi niciodată aceste lucruri. Că e prea târziu pentru mine – deja lucram de 6 ani, pe atunci aveam 4 ani de Resurse Umane în Danone, aveam 24 de ani şi nu făcusem parte din nicio organizaţie studenţească.

O priveam pe Cătălina cu drag cum creştea în fiecare zi şi cum investea în ea şi în aria de Learning din Danone. La scurt timp după, ne-a anunţat că prin intermediul UA a descoperit care este visul ei – să plece în Indonezia să facă voluntariat social – şi că pleacă din Danone pentru că tocmai obţinuse această oportunitate. La scurt timp după plecarea ei a venit în echipa Danone, prin programul de Rent a Team al UA, Cristina Toma, un alt student alternativ care ştia ce voia de la viaţă şi care aducea în companie lucruri faine. I-am povestit cu dorinţă cât de mult mi-ar fi plăcut să fiu un student UA.

Din acel moment a început să îmi povestească şi mai multe şi să mă ţină la curent cu toate ce se întâmplau acolo. M-a anunţat că încep înscrierile, mi-a dat site-ul UA şi filmuleţul de prezentare. M-am îndrăgostit instantaneu de imaginile fericite ale studenţilor alternativi şi de poveştile lor de viaţă.

Timp de 2 săptămâni am stat şi am cântărit: când o să am eu timp să mă implic în aceste activităţi, cine o să mă primească la 26 de ani, mai ales că nu am făcut parte din niciun ONG, că nu cunosc pe nimeni, că nu am acel ceva încât să mă primească în echipa lor. Am hotărât să mă duc la întâlnirea de prezentare cu toate aceste întrebări în cap, cu multă emoţie şi cu teama unui refuz. Mi-a plăcut instant ceea ce am descoperit – acesta era locul potrivit pentru mine, pentru a creşte şi a-mi dezvolta noi perspective! Am avut interviul cu Ana, o tipă foarte caldă care m-a făcut să mă simt deja “de-a lor”. Am stat cu emoţie până am primit răspunsul. Eram la serviciu când am văzut mailul! Am închis ochii şi am rugat o colegă să îmi spună ce scrie: “credem că te potriveşti în comunitatea Universităţii Alternative şi ne-ar plăcea să fii student al UA în 2013-2014”.

Acum sunt student alternativ cu acte în regulă!

Prima experienţă wow a fost CAMP-ul despre care auzisem numai lucruri frumoase. Dar experienţa trăită acolo nu e ceva ce poţi descrie în cuvinte! E ceva ce trăieşti – cu zâmbete, cu lacrimi de emoţie, cu deschidere şi curiozitate… e un vibe care rămâne cu tine şi care te îndeamnă să… trăieşti ceea ce eşti şi să schimbi ceea ce îţi doreşti.

Experienţele de învăţare din UA m-au condus către postul pe care mi-l doream în Danone – Coordonator Învăţare şi Dezvoltare. În cadrul cursului de Learning & Development, am învăţat alături de Maria Dinu, Talent Manager la Coca-Cola HBC, despre competenţe şi despre cum identifici nevoile de învăţare într-o organizaţie. am învăţat despre ce înseamnă Talent Management şi am putut să văd cum se fac lucrurile şi într-o altă multinaţională. Maria a investit în noi şi ne-a ghidat pe parcursul cursului şi ne-a ajutat cu instrumente şi studii de caz reale din care am căpătat multe cunoştinţe.

Mai departe, alături de Delia Sofonea, Managerul de Resurse Umane din Vodafone – Enterprise am învăţat ce înseamnă Dezvoltare Organizaţională şi am înţeles cum se construieşte cultura unei organizaţii. Am învăţat despre care sunt etapele în procesul de design organizaţional, instrumente de design organizaţional, ce înseamnă managementul schimbării şi cum se construieşte o strategie de HR. De asemenea această interacţiune mi-a lărgit orizontul cu privire la ceea ce înseamnă aria de Resurse Umane în altă companie.

Pe lângă toată experienta minunată şi valoroasă din UA, am două activităţi de suflet cu care rezonez cel mai bine şi care au determinat în mine schimbările de care aveam nevoie pentru a trece la pasul următor. E vorba de procesul de autonomie în învăţare unde împreună cu Alina Păun, consilierul meu, mă descopăr, îmi descopăr experienţele de învăţare pe care să mi le construiesc pentru a pune o nouă cărămidă în cariera mea, îmi stabilesc care sunt paşii următori pentru a putea activa în zona de Dezvoltare Organizaţională.

Şi… Learning Day-urile. Acea sâmbătă pe lună, acea zi în care mă întâlnesc cu mare parte dintre studenţii alternativi, cu oameni de calitate care fie vin din multinaţionale, fie sunt antreprenori, fie sunt oameni simpli care au poveşti minunate. În acea sâmbătă din lună sunt cea mai fericită, îmi iau energie cât pentru o lună întreagă, învăţ şi am cele mai tari momente de “aha”. Sunt acele sâmbete când toată lumea se îmbrăţişează cu toată lumea, când Tori ne găteşte, când vibe-ul pozitiv pluteşte deasupra şi printre noi. Când pleci acasă după 8 ore de “învăţăminte”, eşti cu gândurile într-o mie de locuri, dar tot mai vrei şi îţi e greu să părăseşti Learning House-ul deşi ştii că trebuie să mai dai şi pe-acasă.

În Universitatea Alternativă am învăţat că:

• Niciodată nu e prea târziu să faci ceea ce îţi place şi ceea ce îţi doreşti.
• Experienţele de învăţare ţi le construieşti singur şi e de ajuns să crezi în ele şi să ţi le doreşti, pentru că ele se întâmplă.
• Că experienţa într-un astfel de mediu nu se compară şi nu o poţi trăi în nicio multinaţională.
• Că există oameni faini în România şi că tu chiar poţi fi unul dintre ei.